Cetatea Piatra Șoimului

Deasupra Aleșdului, pe o stâncă abruptă de 60 m, într-o zonă bine împădurită, inaccesibilă cavaleriei tătare a fost ridicată cetatea Piatra Șoimului. Construită în secolul XIII, de judele regal Pál sau fiul Miklós, urmași ai familiei nobiliare Geregye, participanți la răscoala împotriva regelui IV László, motiv pentru care a fost confiscată și donată familiei Borsa. Ei aveau șase fii, dintre care Ronáld, iar mai târziu Jakob (Kopasz) stăpânesc cetatea.

Jakob răsculat împotriva lui Carol Robert, este atacat și silit să se predea, cetatea devenind în 1318 proprietate regală. În următorii 200 de ani a avut mai mulți stăpâni, din 1557 este în proprietatea lui Báthory de Șimleu, iar din 1599 o stăpânește principele Bocskai István.

El este urmat de mai mulți nobili printre care și Zólyomi Erzsébet, care cu al doilea soț, Gavrilaș Movilă a reușit să aducă domeniul în 1631 la cea mai mare extindere. Neavând copii în 1703 domeniul ajunge în proprietatea lui Rákóczi György II. Cetatea a fost demolată după Pacea de la Satu Mare din 1711. Poarta de intrare în cetate era spre est. Din curtea interioară se putea ajunge în turn și mai multe coridoare, unul cu intrare subterană și ieșire în peșteră, folosită ca închisoare. Tot în cetatea interioară era turnul de locuință și fântâna.

În urma păcii de la Satu Mare care însemna sfârșitul răscoalelor nobilimii maghiare din Ardeal, împotriva ocupației austriece, se distrug majoritatea cetăților care au jucat vre-un rol în acest război împotriva stăpânirii habsburgice. Atunci sunt distruse și cetățile Cherechiu, Sîniob și Bologa. O parte din pietrele cetății sunt zidite în capela construită în anul 1821, de contele Batthyány József. În subsolul capelei era construită co criptă, pentru înhumarea familiei sale. Aici erau cândva trei sicrie de sticlă, plăci comemorative... toate înghițite de istoria necruțătoare a Ardealului.

Share Cetatea Piatra Soimului, DN1h Rastoci-Alesd